Forme de organizare ale afacerilor în România

Principalele forme de organizare ale afacerilor în România, sunt următoarele:

• Persoană fizica Autorizată (PFA): o persoană fizică poate fi autorizată să desfășoare o activitate independentă ca urmare a înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului din județul în care se face autorizarea. PFA Nu are personalitate juridică.
• Întreprindere familială (IF): Se constituie doar între membrii unei familii cu gospodărie comună, prin înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului. Nu are personalitate juridică
• Întreprindere individuală (I.I) – este similară cu PFA și se constituie tot prin înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului, diferențele fiind date de numărul de clase CAEN pe care le pot avea în obiectul de activitate, și anume 10 clase CAEN la I.I și doar 5 la PFA, și de asemenea diferă numărul maxim de angajați pe care îi poate avea I.I adică cel mult 10 angajați, pe când PFA poate avea maximum 3 angajați. I nu are personalitate juridică
• Societate comercială (SC):

O societate comercială se constituie ca persoană juridică, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, pentru a efectua acte de comerț. Societatea comercială dobândește personalitate juridică de la data înregistrării în Registrul Comerțului (onrc.ro/index.php/ro). Societățile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice:

a) Societate în nume colectiv (SNC) – societatea în nume colectiv este un tip de societate foarte puțin folosit, având în vedere că asociații răspund nelimitat pentru datoriile firmei.

b) Societate în comandită simplă (SCS)

c) Societate pe acțiuni (SA) – este o formă de organizare specifică firmelor mai mari și mai puțin potrivită pentru un start-up, având în vedere că SA necesită pentru înființare minim 90.000 lei capital social. Societățile de tip S.A. pot fi listate pe bursă.

d) Societate în comandită pe acțiuni (SCA)

e) Societate cu răspundere limitată (SRL) – Societatea cu răspundere limitată este una dintre cele mai întâlnite și simple forme juridice de organizare a firmei, pentru că, așa reiese din denumire, asigură răspundere limitată fondatorului/fondatorilor fiind o entitate separată de acesta, iar creditorii firmei nu vor putea urmări și bunurile fondatorului. Deci, dacă firma are datorii, fondatorul/fondatorii ei (adică asociatul unic/asociații) nu vor răspunde cu bunurile proprii, cum ar fi conturi personale, terenuri, casă, mașină, etc ci doar cu banii investiți în firmă sau bunurile care aparțin firmei.

Un alt aspect care face atractivă această formă de organizare este că un SRL la început de drum plătește taxe foarte mici la stat și anume: 1% impozit pe venit, dacă are minim un angajat, sau 3%, dacă nu are angajați; și câteva taxe de altă natură cum ar fi impozit pe dividende sau contribuții pentru angajați, după caz. SRL-ul oferă și protecție patrimonială fondatorilor – dacă

f) Societate cu răspundere limitată debutant (SRL – D) – este un tip de SRL introdus în anul 2011 cu scopul de a încuraja cât mai mulți tineri să înființeze și să-și dezvolte o firmă. Astfel, inițial, tinerii cu vârsta de până la 35 de ani care nu mai fuseseră asociați până în acel moment într-o firmă, aveau posibilitatea înființării unei societăți SRL-D, având și anumite avantaje cum ar fi scutiri de taxe de înființare și de plăți CAS, dar și restricții cum ar fi asocierea a maximum 5 asociați cu vârsta de până la 35 de ani care nu au mai avut firmă, precum și desfășurarea de activități pe maximum 5 clase CAEN, plus restricție pe anumite domenii de activitate. La momentul de față nu prea mai există niciun avantaj față de SRL, rămânând doar restricțiile.

În România, cele mai des folosite forme de organizare ale unei afaceri sunt: PFA, I.I și SRL.

Citește și: Cum faci un plan de afaceri simplu

Înregistrarea în SPV devine obligatorie de la 1 martie 2022 pentru firme și PFA/I.I